Premierul canadian Mark Carney se angajează într-o discuție cu liderii europeni pentru a explora o apropiere fără precedent între Canada și Uniunea Europeană, pe fondul deteriorării relațiilor comerciale cu Statele Unite.
Proiectul discutat nu implică aderarea Canadei la UE, însă Carney a sugerat un statut inovator, numit „membru asociat al Uniunii Europene”, conform The Wall Street Journal.
Acest statut ar reprezenta o formă politică pentru un parteneriat extins, apropiind Canada de diverse aspecte ale UE, cum ar fi piața, programele și politica de securitate, fără ca aceasta să devină un membru oficial.
De ce Canada caută o alternativă
De-a lungul decadelor, economia Canadei s-a bazat în mare parte pe relația cu Statele Unite, unde două treimi din exporturile sale sunt direcționate. Tensiunile comerciale cauzate de administrația Trump și eșecurile în negocierea cu Washingtonul au determinat Ottawa să își caute noi piețe și parteneriate.
Carney își propune să transforme Canada dintr-o națiune concentrată predominant pe America de Nord într-un partener transatlantic pentru Europa. Premierul a avut discuții private cu o mulțime de lideri europeni importanți, conform WSJ.
Conceptul este susținut de diplomați canadieni și un grup restrâns de consilieri ai premierului, inclusiv membri ai unui club de lectură din Ottawa, care păstrează confidențialitatea discuțiilor, adoptând o abordare similară cu „regula Fight Club”.
Ce ar putea include parteneriatul
Dialogul dintre Canada și UE se axează pe domenii strategice, cum ar fi:
- energie și minerale esențiale;
- apărare și producție militară;
- inteligență artificială;
- baterii și semiconductori;
- cercetare științifică;
- infrastructură digitală și comunicații;
- mobilitatea studenților și a angajaților.
Unul dintre obiectivele discutate este reducerea barierelor comerciale pentru produsele și tehnologiile considerate esențiale, facilitând accesul Canadei pe piața unică europeană în anumite sectoare, iar companiile din UE ar putea beneficia de resursele și industria canadiană.
De asemenea, se analizează simplificarea procedurilor de muncă și ședere pentru canadieni în UE, precum și participarea studenților canadieni la programul Erasmus.
Sateliți, cabluri și centre de date comune
Canada și statele europene intenționează să reducă dependența de companiile americane de tehnologie și de infrastructura acestora. Printre propunerile discutate se numără conectarea rețelelor de cercetare, dezvoltarea unor sateliți și centre de date comune, precum și instalarea unor noi cabluri submarine între cele două continente.
Obiectivul final este crearea unei infrastructuri digitale mai sigure, cu un control sporit din partea Canadei și Europei.
Conform WSJ, unii oficiali implicați în discuții au renunțat la platformele de comunicație americane, precum Gmail și WhatsApp, pentru conversațiile sensibile, din cauza neîncrederii în acestea.
Energie și resurse pentru Europa
Canada este un producător semnificativ de petrol, gaze, uraniu, minerale esențiale și îngrășăminte. Guvernul lui Carney dorește să stabilească rute pentru a facilita livrarea unei părți mai mari din aceste resurse către Europa. Proiectele analizate includ utilizarea spărgătoarelor de gheață și dezvoltarea transportului prin Pasajul de Nord-Vest, o rută maritimă ce traversează Arhipelagul Arctic Canadian.
Aceste planuri sunt dificile și costisitoare, dat fiind că infrastructura de transport a Canadei este în principal orientată spre comerțul cu Statele Unite, iar redirecționarea resurselor către Europa va necesita noi porturi, conducte, terminale și nave.
Guvernul canadian a anunțat deja investiții de peste 11 miliarde de dolari canadieni pentru construcția a șase spărgătoare de gheață destinate Gărzii de Coastă.
Apărarea, domeniul cu cele mai mari progrese
Colaborarea militară dintre Canada și UE a evoluat semnificativ. În februarie 2026, Canada a devenit prima națiune din afara Europei care a aderat la programul SAFE, un mecanism european de 150 de miliarde de euro destinat achizițiilor comune în domeniul apărării.
Această participare oferă companiilor canadiene acces la proiectele europene și permite Canadei să achiziționeze mai mult echipament militar din Europa. Până în prezent, peste 70% din cheltuielile canadiene pentru achiziții externe au fost direcționate către Statele Unite.
Ottawa ia în considerare și reducerea comenzilor pentru avioanele F-35 americane, optând în schimb pentru aeronave Gripen, fabricate de compania suedeză Saab.
Canada a selectat compania germană ThyssenKrupp Marine Systems ca furnizor preferat pentru până la 12 submarine convenționale, cu o valoare estimată de zeci de miliarde de dolari. Acest contract nu este încă finalizat, iar guvernul canadian a ales oferta germană, dar trebuie să finalizeze negocierile comerciale și tehnice înainte de a semna acordul final. Primele patru submarine sunt așteptate să fie livrate până în 2034.
„Al 28-lea stat al UE, nu al 51-lea stat american”
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, un lider european frecvent implicat în discuțiile cu Carney, a rezumat apropierea într-o formulare provocatoare: „Nu ar fi minunat dacă Canada ar fi al 28-lea stat al Uniunii Europene, în loc să devină al 51-lea stat al Statelor Unite?”
Această afirmație reprezintă o reacție la comentariile repetate ale lui Donald Trump despre posibilitatea ca Canada să devină al 51-lea stat american.
Carney a exclus anterior o aderare formală la UE, având în vedere că tratatele europene stipulează că doar un „stat european” poate solicita acest lucru, o condiție pe care Canada nu o îndeplinește din punct de vedere geografic.
Totuși, un parteneriat special, negociat în afara procesului de aderare, este fezabil. Canada participă deja la programele europene de apărare și are un acord comercial extins cu UE din 2017.
Obstacolele unei apropieri rapide
Translatarea centrului de greutate economic de la SUA către Europa nu se poate realiza rapid. Piața americană este apropiată, vastă și integrată cu Canada printr-un lanț de producție dezvoltat de-a lungul decadelor.
Economia Uniunii Europene progresează mai lent în comparație cu cea americană, iar transportul mărfurilor peste Atlantic este mai costisitor. Europa nu poate înlocui complet Statele Unite ca destinație pentru exporturile canadiene.
Există și dificultăți în interiorul UE. Acordul comercial CETA, semnat de Canada și Uniunea Europeană acum aproximativ un deceniu, este aplicat provizoriu din 2017, dar nu a fost ratificat de toate statele membre. Conform Comisiei Europene, zece state trebuie să finalizeze ratificarea: Belgia, Bulgaria, Cipru, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Polonia și Slovenia.
Bruxelles-ul trebuie să evite și crearea impresiei că oferă Canadei majoritatea avantajelor apartenenței la piața unică, fără a impune obligațiile ce revin statelor membre. O abordare excesiv de generoasă ar putea fi solicitată ulterior și de alți parteneri ai UE.
În Canada, această apropiere ar putea genera tensiuni în Alberta, provincie dependentă de industria petrolieră, unde există o opoziție semnificativă față de reglementările de mediu europene. De asemenea, Quebecul ar putea fi reticent în a accepta orice angajament care implică cedarea unor competențe de reglementare.
O apropiere, nu un „divorț” total de SUA
Planul lui Carney este semnificativ, însă nu sugerează o ruptură totală a relațiilor dintre Canada și Statele Unite. Cele două economii sunt profund integrate, iar cele două țări rămân aliate în cadrul NATO, împărțind responsabilitățile pentru apărarea continentului nord-american prin NORAD.
Obiectivul realist este de a reduce dependența exagerată de Washington. Canada își propune să dezvolte alternative pentru exporturi, tehnologie, apărare și energie, astfel încât orice decizie luată de Casa Albă să nu aibă un impact major asupra economiei canadiene.
Conceptul de „membru asociat al UE” nu este în prezent un statut juridic recunoscut și nici o ofertă formală din partea Bruxelles-ului. Este o denumire dată de Carney unei ambiții politice: crearea unei relații suficient de strânse pentru ca Canada să funcționeze ca o națiune transatlantică în domeniile strategice.
Dacă acest proiect va avansa, ar putea stabili un nou model de asociere cu UE pentru statele democratice care doresc acces la proiectele și piața europeană, fără a avea intenția de a deveni membri.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/al-28-lea-stat-al-ue-nu-al-51-lea-stat-american-marea-repozitionare-pregatita-de-canada
Sursa foto: Inquam Photos
