Politica bazată pe resentimente a câștigat teren în estul Germaniei, iar vest-germanii se confruntă cu întrebări dificile.
Recent, Magnus Brechtken, director adjunct al Institutului de Istorie Contemporană din München, a acordat un interviu care a devenit viral. Titlul interviului a fost „Multor vest-germani le-a ajuns cuțitul la os”.
Acesta a fost un apel pentru est-germanii care sunt nemulțumiți și care sunt tentați să voteze pentru AfD. Brechtken a subliniat că plângerile est-germanilor, care durează de 36 de ani, sunt acum mai mult emoționale decât raționale, sugerând o lipsă de onestitate în analiza lor.
El a afirmat că vestul Germaniei a demonstrat timp de 75 de ani că știe cum să gestioneze democrația și extremismul, având capacitatea de a preveni ascensiunea partidelor radicale precum AfD. În contrast, est-germanii au avut o înclinație moștenită spre soluții autoritare.
Carolin Würfel, scriitoare și jurnalistă, a reflectat asupra acestui interviu, întrebându-se cât din ceea ce a spus Brechtken este istorie și cât este opinie personală. Totuși, ea consideră că Brechtken a avut dreptate în unele privințe.
AfD s-a născut în Vest și „mușcă” din Est
Furia est-germanilor și popularitatea AfD, în special după victoria extremiștilor în Saxonia-Anhalt, ar trebui să ne reamintească de anumite fapte istorice și să ne provoace la reflecție. AfD a fost fondat în vestul Germaniei, iar liderii săi provin din landuri vestice, precum Renania-Palatinat.
Întrebarea esențială nu este doar ce îi atrage pe est-germani către AfD, ci și ce îi determină pe vest-germani să susțină un astfel de partid și să aleagă estul ca zonă de expansiune pentru acesta.
Landurile vest-germane, care s-au lăudat cu realizarea denazificării și cu asumarea trecutului nazist, trebuie să analizeze și ele de ce fascinația pentru extremism continuă să reapară și de ce nu există structuri eficiente pentru a opri acest fenomen.
„Copilul” din ’89 a crescut și e furios
În 1989, mulți est-germani sperau într-o combinație între socialism și capitalism, iar reunificarea nu era neapărat dorită. Mulți au perceput procesul de reunificare ca fiind gestionat defectuos, cu legi impuse rapid.
Apoi a apărut Treuhand, agenția responsabilă cu privatizarea economiei fostei RDG, care a dus la pierderea a aproximativ două milioane de locuri de muncă în est. Oamenii au ieșit în stradă nu împotriva propriului guvern, ci împotriva Germaniei de Vest, cerând alegeri noi și renegocierea acordurilor care i-au lăsat fără locuri de muncă.
„Dacă situația nu se îmbunătățește, nu vă temeți că ar putea izbucni o nouă revoluție în Germania de Est?”
Detlev Karsten Rohwedder, responsabilul agenției Treuhand, a fost întrebat astfel într-un interviu. Est-germanii au fost tratați ca un copil care trebuia să urmeze ordinele „părintelui” vestic, dar acum acel copil a crescut și își amintește experiențele sale.
Mesajul percutant cu care AfD a cucerit Estul
AfD promite recâștigarea controlului, iar evenimentele recente din Saxonia-Anhalt reflectă dorința de revanșă. Estul a început să spună „ajunge” Vestului prin puterea sa. Ulrich Siegmund, reprezentantul AfD în Saxonia-Anhalt, a declarat că rezultatul arată că locuitorii nu mai acceptă să fie tratați cu superioritate.
„Vă aud. Vă văd. Da, aveți tot dreptul să fiți nemulțumiți.”
Aceste cuvinte au rezonat profund cu potențialii alegători ai AfD, care, de regulă, nu citesc programul partidului, dar simt că nevoile lor sunt ascultate. În campanie, Siegmund a organizat evenimente cu cârnați și bere, creând un sentiment de comunitate în zonele afectate de depopulare.
Deși mulți nu realizează că AfD nu va îmbunătăți viața în estul Germaniei, partidul le oferă oamenilor atenție în schimbul votului, iar acest lucru contează mult pentru ei.
Orice va urma, toată lumea a știut
Partidul extremist a fost creat de vest-germani, susținut de est-germani și acum aspiră la putere la nivel național. Ideile sale se bazează pe concepte care, în trecut, au fost respinse cu greu: rasismul, credința în superioritate și excluderea celor diferiți.
Aceasta nu este o problemă regională, ci una națională, care ar trebui să îngrijoreze fiecare cetățean german. Un vot pentru AfD reprezintă un vot pentru aceste convingeri, indiferent de furia sau dezamăgirea care stau la baza acestuia.
În aprilie 1932, Partidul Nazist a câștigat cele mai multe voturi în Saxonia-Anhalt, formând primul guvern regional nazist din Germania. Orice s-ar întâmpla în continuare, va fi greu să spunem că nu am știut.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/politica/de-ce-multi-est-germani-voteaza-afd-nu-este-o-ispita-mostenita-din-dictatura
Sursa foto: Inquam Photos
