În România, sistemul de securitate a fost dintotdeauna complex și extins, incluzând numeroase rețele de informatori și activiști, dar și structuri din Ministerul Apărării. În 1988, conform unui raport al CNSAS, în Departamentul Securității Statului erau angajați 14.629 de oameni, dar acest număr nu reflecta întreaga amploare a aparatului represiv din țară.
Structurile de putere în perioada comunistă
Regimul lui Nicolae Ceaușescu se baza pe două mari grupări: una subordonată Kremlinului, activă în anii ’50 și ’60, și cealaltă formată din „securiștii patrioți”, creați după Primăvara de la Praga din 1968, când Ceaușescu a refuzat să participe la invazia Cehoslovaciei. Aceasta a fost o decizie care l-a plasat pe Ceaușescu pe o listă neagră a Kremlinului, iar el a realizat că va plăti pentru insubordonare.
În contextul crizei economice din anii ’80, popularitatea dictatorului a scăzut, iar Uniunea Sovietică căuta soluții pentru a reforma comunismul. Astfel, în 1984 a avut loc prima confruntare între kaghebiști și securiștii naționaliști.
Confruntarea între grupări
Pe 15 octombrie, în absența lui Ceaușescu, un grup de generali și politicieni a încercat să organizeze o lovitură de stat. Planul a fost dejucat, iar în 1989, după căderea regimului, gruparea kaghebistă a preluat controlul politic în România. Această grupare a fost revitalizată de Vladimir Putin după invazia Ucrainei în 2022.
Confruntarea dintre aceste grupări continuă să influențeze politica românească, iar nemulțumirile populare cresc, în special față de „democrația controlată” în care instituțiile sunt implicate în toate aspectele societății.
Provocările actuale
Serviciul de Informații Externe a solicitat extinderea atribuțiilor pentru a putea investiga posibilele infiltrări ale agenților ostili. Felix Stroe, senator PSD, a declarat că noua lege va permite parchetelor militare să investigheze faptele penale comise de angajații SIE.
Recent, Nicușor Dan a folosit termenul de „naționalism sănătos”, ceea ce a stârnit confuzie în rândul alegătorilor, într-un context de dezorientare ideologică. Acest concept a fost promovat de cercurile securității din perioada Ceaușescu, având rădăcini în ideea de „patriotism înțelept”.
România se confruntă cu o criză de identitate, iar deciziile luate de liderii politici au condus la o infiltrare a instituțiilor de către persoane formate în sistemul militar. Această situație a generat o „democrație controlată”, unde elitele intelectuale și politice au fost înlocuite cu simulacre care nu reflectă realitatea societală.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/blocaj-in-securistan-cum-a-devenit-romania-o-democratie-controlata-si-care-sunt-efectele
Sursa foto: Inquam Photos
