Războaiele, inegalitatea, criza climatică și inteligența artificială au fost legate de o întrebare comună, conform lui António Guterres: cine deține puterea și cum este aceasta utilizată?
În cadrul Adunării Generale a ONU, discursul lui Donald Trump a prezentat o viziune diferită față de cea a secretarului general, așa cum subliniază Martin Waehlisch și Stefan Wolff într-o analiză publicată de The Conversation.
În intervenția sa, Guterres a descris crizele globale ca fiind interconectate, punând accent pe puterea ce le determină: cine o are, cine este lipsit de ea și cum este utilizată. El a identificat trei transformări semnificative: noi centre de influență economică, politică și tehnologică au apărut între state; puterea se mută din mâinile guvernelor către un număr restrâns de companii și indivizi; și, în contextul dezvoltării inteligenței artificiale, oamenii își transferă din ce în ce mai multă putere către mașini, cu riscuri asociate, precum utilizarea armelor autonome.
Schimbări în distribuția puterii
Aceste transformări influențează modul în care puterea este exercitată în domenii precum războiul, resursele și politicile climatice. Tema dezbaterii din acest an a fost „Restabilirea încrederii, gestionarea transformării: o Organizație a Națiunilor Unite care răspunde nevoilor tuturor”. Guterres a subliniat că instituțiile globale continuă să reflecte structuri de putere dintr-o epocă anterioară.
La scurt timp după, Donald Trump a urcat pe scenă și a împărtășit propria viziune asupra puterii și a modului în care intenționează să o folosească.
“Președintele Trump afirmă că SUA „respinge total orice încercare de a construi un plan globalist” pentru a reglementa inteligența artificială, propunând în schimb ca tehnologia să fie numită „superinteligență”.”
— Donald Trump, Președinte al SUA
Inteligența artificială și inegalitatea
Diferențele dintre cei doi lideri au fost evidente în discuția despre inteligența artificială. Guterres a asociat această tehnologie cu problemele legate de război, inegalitate și schimbările climatice, considerându-le provocări majore. Trump, pe de altă parte, a sugerat redenumirea acesteia și a minimizat riscurile asociate, afirmând că Statele Unite vor „câștiga”.
Premierul britanic Andy Burnham a declarat că Regatul Unit va conduce eforturile internaționale pentru stabilirea unor standarde globale în domeniul inteligenței artificiale. Deși noul grup științific al ONU nu poate impune reguli, poate facilita discuțiile între guverne și experți.
În ceea ce privește inegalitatea, Guterres a subliniat importanța accesului la oportunități și resurse. El a evidențiat că țările în dezvoltare, afectate de datorii, sunt excluse de la finanțarea accesibilă, funcționând într-un sistem creat în anii 1940, care necesită reforme axate pe echitate. Trump nu a abordat subiectul inegalității globale, ci a discutat despre reducerea bugetului ONU cu 15% și despre eliminarea a peste 4.000 de locuri de muncă din organizație.
Clima, Gaza și Iranul
În privința schimbărilor climatice, Guterres a descris energia regenerabilă ca o oportunitate de redistribuire a puterii, subliniind că „soarele nu aparține nimănui” și „vântul nu poate fi supus unui embargo”. Trump a menționat schimbările climatice doar pentru a le considera o minciună promovată de adversarii săi.
Ambele discursuri au atins și subiectul Gaza. Guterres a subliniat distrugerile și necesitatea ajutoarelor umanitare, în timp ce Trump și-a prezentat planul de pace ca pe o realizare, deși procesul este blocat.
Referitor la Iran, Trump a discutat despre posibilitatea unui acord pentru reconstrucția țării, dar și despre „anihilarea” Republicii Islamice. Discuțiile ar urma să aibă loc după alegerile americane din noiembrie.
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că țara sa a fost atacată cu tehnologii avansate, dar că nu s-a predat. El a subliniat că, deși a răspuns, nu a atacat populația civilă.
Negocieri în afara scenei
În timp ce liderii își expuneau pozițiile public, diplomația a continuat prin întâlniri separate. Trimișii lui Trump au avut discuții cu ministrul iranian de Externe, în mare parte prin intermediari din Qatar. Trump a caracterizat întâlnirea ca fiind „foarte bună”, în timp ce Teheranul a minimizat importanța acesteia.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit personal cu Trump pentru prima dată din iulie. Discuțiile au abordat teme cunoscute, fără a se ajunge la un acord concret. De asemenea, propunerea de a opri atacurile Rusiei și Ucrainei asupra infrastructurii energetice nu a fost finalizată.
Întâlnirile desfășurate în marja Adunării Generale pot avea rezultate semnificative. În trecut, Statele Unite și Rusia au convenit asupra unui cadru pentru eliminarea armelor chimice din Siria, iar în 2015, Consiliul de Securitate a susținut acordul nuclear cu Iranul.
Guterres a propus un răspuns la schimbările în distribuția puterii, denumit „multipolaritate în rețea”, o lume cu mai multe centre de influență care coexistă într-un cadru comun de drept internațional. El a subliniat că ONU poate continua să reunească liderii pentru a discuta și a-și prezenta pozițiile, menținând deschise canalele diplomatice.
În încheiere, Guterres a cerut ca puterea legii să prevaleze asupra legii celui puternic, lăsând sarcina succesului său, care este încă în curs de selecție, într-o lume care, după cum a demonstrat această Adunare Generală, se îndreaptă spre o direcție opusă.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/cine-detine-puterea-in-lume-si-cum-o-foloseste
Sursa foto: Inquam Photos
